Cine efectuază consultația dermatologică de specialitate în cadrul cabinetului ArtVetDerm?
Echipa ArtVetDerm este antrenată pentru abordarea cazurilor de dermatologie (incluzând atât alergologia, cât și otologia) și a cazurilor de endocrinologie cu exprimarea cutanată. Medicul dermatolog veterinar preia toți pacienții (orice specie) cu afecțiuni dermatologice (la nivelul pielii, mucoaselor) sau afecțiuni ale urechilor.
Echipa ArtVetDerm este pregătită pentru orice pacient cu probleme dermatologice sau endocrinologice și este formată din următorii membri:
- Elisa Bădulescu Res ECVD – Rezident European ECVD, Membru al Colegiului European de Dermatologie Veterinară sub mentoriship-ul Dr. Manolis Saridomikelakis Dip. ECVD
- Dr. Ana Maria Boncea Dip ECVD – Diplomat European ECVD, Medic Specialist European in Dermatologie Veterinară, Membru EBVS – Bordul European al Specialiștilor in Medicină Veterinară; mentorship Dr. Patrick Bourdeau Dip. ECVD, Dip. ECVP și Dr. Vincent Bruet Dip. ECVD
- Dr. Simona Popa, Membru ESVD – Societatea Europeană de Dermatologie Veterinară – medic internist pregătit pentru orice tip de intervenție necesară în abordarea cazurilor de dermatologie și endocrinologie veterianară
- Dr. Carina Zain, Membru ESVD – Societatea Europeană de Dermatologie Veterinară – medic internist pregătit pentru orice tip de intervenție necesară în abordarea cazurilor de dermatologie și endocrinologie veterinară
- Andreea Preda Tehnician Veterinar, Front-desk.
Organizarea echipelor de medici, presupune cel puțin un medic dermatolog (diplomat și/sau rezident) alături de un medic internist. În funcție de caz, toți medicii pot participa în cadrul consultului dermatologic sau pe parcursul diferitelor investigații.
Echipa ArtVetDerm preia strict cazuri de dermatologie sau endocrinologie cu exprimare cutanată?
Da, echipa ArtVetDerm preia strict consultații de specialitate dermatologie (inclunzând alergologie și otologie) și endocrinologie. Echipa de medici este pregătită pentru preluarea biopsiilor cutanate, efectuarea testelor de alergeni, examinarea otoscopică cu camera video, testarea pacienților cu disendocrinii (orice test necesar pentru hipotiroidism, Sindrom Cushing, hiperestrogenism, hiperandrogenism etc.) și pentru orice manoperă necesară abordării pacienților cu afecțiuni cutanate, inclunzând tumorile dermoepiteliale, boli infecțioase cutanate etc.
Pot veni oricând pentru o consultație cu animalul meu de companie?
Pentru a beneficia de serviciile noastre de specialitate, programarea telefonică în prealabil este mandatorie. Ne puteți contacta cu ușurință la numărul de telefon destinat pentru programări 0746 108 109, via email la adresa contact@artvetderm.ro sau cu programare direct pe website-ul nostru www.artvetderm.ro ori via aplicației Digitail, unde puteți de asemenea să solicitați o programare online. Timpul de așteptare pentru programarea unui pacient este între una până la câteva zile. Locația este situată central, în București, pe strada Popa Nan nr. 51. Programul de lucru este de luni până vineri, de la ora 11.00 la ora 19.00, zilele destinate consultațiilor fiind luni, marți și miercuri.
Cabinetul funcționează strict pe bază de programare în prealabil și colaborează cu orice medic din țară sau dinafara acesteia, care dorește second opinion pentru acest segment al medicinii veterinare.
Ce specii de animale pot beneficia de consultație dermatologică de specialitate în cadrul cabinetului de specialitate ArtVetDerm?
Medicul dermatolog specialist sau medicul rezident este pregătit pentru a consulta orice specie de animal care necesită examinare dermatologică, alergologică, otologică sau endocrinologică (boli cutanate). Pentru animalele de rentă, consultația de specialitate se va efectua în fermă.
Cât durează consultația dermatologică veterinară de specialitate?
Durata unei consultații de dermatologie pentru un câine sau o pisică este în medie de 1h, în funcție de severitatea leziunilor pacientului și de istoricul acestuia. În cazul animalelor exotice, timpul este mai redus, rareori depășind 30 minute. Excepție fac păsările, în cazul cărora, preluarea istoricului durează mult mai mult, astfel încât consultul necesită deseori 45 până la 60 de minute.
Medicul efectuează consultația dermatologică (incluzând preluarea istoricului, examinarea pacientului și efectuarea hărții lezionale, recoltarea probelor necesare diagnosticului și examinarea acestora), apoi prezintă propietarului diagnosticele de suspiciune și/sau de certitudine și stabilește planul terapeutic. Toate aceste manopere se încadrează în maxim o oră. Dacă pacientul necesită intervenții suplimentare (ex. testare intradermică de alergeni – skin test-; biopsie cutanată; teste specifice pentru sindromul Cushing – test de stimulare cu ACTH sau test de supresie joasă cu dexametazonă etc.), acestea vor fi programate în zilele imediat următoare, în funcție de disponibilitatea medicului și a proprietarului.
Cum mă pregătesc pentru consultația dermatologică a animalului meu? Ce informații ar trebui să știu și ce documente ar trebui să prezint medicului veterinar dermatolog?
Atunci când ne prezentăm la medicul dermatolog veterinar în vederea unei consultații, este ideal să cunoaștem următoarele informații:
Numele și adresa de email a medicului referent (doar în cazul în care un medic generalist a cerut second opinion cu privire la afecțiunea dermatologică a animalului dvs și v-a trimis către medicul dermatolog specialist).
Proveniența animalului – de unde a fost procurat animalul; dacă este posibil, ajută medicul să se cunoască date despre părinți și/sau frați.
Istoricul bolii – când a apărut pentru prima dată afecțiunea și cum s-a manifestat aceasta, anotimpul în care au debutat simptomele, dacă animalul dumneavoastră a suferit și de alte afecțiuni sau dacă există o altă afecțiune concurentă în prezent. Dacă animalul dumneavoastră a suferit de boli ale urechilor, este necesar să se cunoască date despre apariția primelor semne de boală și dacă au existat recidive.
Tratamentele care au fost aplicate până în prezent și răspunsul la terapia folosită.
*dacă există buletine de analize care au fost efectuate, o listă a medicamentelor care au fost prescrise, este de ajutor să vă prezentați cu acestea la medic
Deparazitările interne și externe, vaccinări, status hormonal (medicul dermatolog va solicita carnetul de sănătate al animalului dumneavoastră)
Habitatul – descrierea mediului în care trăiește animalul dumneavoastră (în interior sau în exterior, temperatura aproximativă, locul în care doarme, coabitarea cu alte animale, existența unor anumite plante, accesul la substanțe toxice, produse de curățenie folosite pentru decontaminarea mediului etc).
Nutriția – descrierea produselor alimentare pe care le consumă animalul dvs., numărul meselor și cantitatea de apă consumată (se vor menționa și recompensele, vitaminele sau suplimentele). Este important să discutați cu medicul dermatolog dacă animalul dvs. a ținut o dietă veterinară specială (când, cât timp și pentru ce problemă de sănătate).
Comportamentul – orice modificare de comportament (temperament, apetit, sexual). Este important să cunoașteți date despre apetitul hidric al pacientului (consum mai mare – peste 100 mL/kg/zi este considerat patologic – sau consum redus de apă), cât și despre frecvența urinărilor.
Pruritul – sau scărpinatul, este unul dintre principalele motive pentru prezentarea la medicul dermatolog. Trebuie să cunoașteți date despre nivelul pruritului și frecvența acestuia (să puteți acorda o notă de la 1-10 în funcție de intensitate, unde 10 înseamnă un animal care nu se poate opri din scărpinat), dacă pruritul a răspuns la o anumită terapie, dacă a apărut înaintea problemelor de piele sau consecutiv acestora, localizarea pe corpul animalului, tipul de prurit (scărpinat, ros, lins, mușcat, frecarea de diverse obiecte, scuturat din urechi), dacă pruritul este mai intens noaptea, dacă este intensificat într-un anumit anotimp, dacă dispare în momentul în care animalul este mutat în alt loc etc, toate aceste detalii pot ajuta enorm medicului dermatolog.
! Menționați medicului dermatolog dacă există persoane cu probleme dermatologice care iau contact cu pacientul sau dacă o persoană a contactat o boală de piele în urma contactului cu pacientul.
Consultația dermatologică propriu-zisă, cum se desfășoară?
Consultul dermatologic de specialitate presupune mai mulți pași:
Întocmirea formularului de specilitate, cu date despre proprietar și date despre pacient (*verificarea carnetului de sănătate). Pe parcursul consultației, acest formular va fi completat cu toate informațiile – detaliile istoricului, detaliile hărții lezionale, rezultatele examenelor efectuate in house și recomandările. Acest formular va fi transmis via email proprietarului la finele consultației.
Anamneza (vezi articol Informații necesare pentru o consultație dermatologică), notarea datelor anamnetice, evaluarea documentelor deținute de către proprietar (buletine de analize, protocoale de terapie, recomandări etc.)
Examenul clinic de la distanță: animalul este evaluat de la distanță, se notează aspecte legate despre conformație, constituție, status fizic și mental, starea de întreținere a pielii/blănii/penelor/solzilor, alte aspecte macroscopice. Fiecare pacient va fi cântărit la fiecare vizită la medic.
Examenul clinic: Examinarea clinică a pielii, blănii/penelor/solzilor, ghearelor, urechilor, a orificiilor naturale. Se adaugă termometrarea animalului, palparea limfocentrilor explorabili și a cavității abdominale, ascultația cu stetoscopul, testarea timpului de reumplere capilară (medicul compresează cu un deget gingia animalului, urmând să numere secundele scurse până când sângele ajunge să reumple vasele mici de sânge de la acest nivel, afectate în urma compresiunii). După caz se va efectua perierea animalului : medicul folosește un pieptene special cu care dorește prin periere să adune paraziți externi, cruste, scuame etc. De asemenea, medicul dermatolog poate decide testarea reflexului ombilical, dorsal, oto-podal și audio-podal; aceste manopere nu sunt dureroase pentru pacient și presupun stimularea prin scărpinat a zonelor specificate, astfel încât pacientul să demonstreze o sensibilitate la acest nivel.
Localizarea, descrierea și notarea leziunilor de la nivelul pielii, mucoaselor, joncțiunilor muco-cutanate (ex. comisura buzelor) și de la nivelul urechilor se vor nota în formularul de specialitate. Urechile vor fi evaluate in detaliu, prin examinarea pavilioanelor auriculare, iar cu ajutorul unui otoscop cu cameră video se vor examina conductul auditiv, membrana timpanică și structurile adiacente. Animalul este poziționat pe masa de consultație, inițial în poziție patrupodală, ulterior pe fiecare parte în decubit lateral (animalul este așezat pe o parte) și este examinat începând cu zona capului și terminând cu zona cozii.
Se vor stabili zonele afectate din care se vor recolta probe pentru examenele paraclinice. Pe baza leziunilor descoperite, se vor emite ipotezele de diagnostic. În funcție de aceste ipoteze, se va stabili care examene paraclinice sunt potrivite pentru pacientul respectiv.
Fotografierea leziunilor clinice – acestea vor fi adăugate în formularul de examinare
Ce examene paraclinice vor fi efectuate la prima vizită la medicul dermatolog?
Examenele paraclinice efectuate in timpul unei consultații de specialitate. Pot fi multiple, alegerea acestora de către medicul dermatolog urmând să fie stabilită în urma anamnezei și a examenului clinic. Exemple de examene paraclinice pe care medicul dermatolog le poate solicita pentru a efectua o consultație dermatologică:
TRICOGRAMA si TRICOSCOPIA – se prelevează cu o pensă câteva fire de păr cu tot cu rădăcină, care vor fi poziționate pe o lamă de microscop, tratată în prealabil cu o picătură de ulei mineral. Acestea vor fi examinate la microscop. Astfel medicul obține informații generale despre structura firului de păr și a rădăcinii acestuia, despre prezența unor paraziți (ex. Demodex) sau despre prezența dermatofiților (un anumit tip de ciuperci). Cu ajutorul tricogramei, medicul poate efectua raportul anagen-telogen al firelor de păr. Manopera nu este dureroasă. Timpul de recoltare necesar este de câteva secunde/probă.
RACLATUL SUPERFICIAL – Este o manoperă prin care medicul poate obține probe de la nivelul straturilor superficiale de piele, pe care ulterior le examinează la microscop. Oferă informații despre existența unor paraziți externi, identificarea dermatofițiilor (fungi care determină micoze/dermatofitoze) atunci când se recoltează împreună cu fire de păr, evidențierea celularității/paraziților de la nivelul pielii (în cazul raclatelor citologice). Uneori este necesară tunderea blănii pe o porțiune redusă, dacă acesta împiedică recoltarea probelor. Cu ajutorul unei lame de bisturiu sau a unei lingurițe Volkman, se atinge gentil pielea, se raclează și se obține proba (aceasta se etalează apoi pe o lamă de microscop). Manopera nu este dureroasă. Timpul de recoltare este de 1-2 minute/probă.
RACLATUL PROFUND – Este o manoperă asemănătoare cu raclatul superficial, doar că prelevarea probelor se face din stratul profund al pielii. Investigația poate evidenția prezența paraziților care trăiesc în straturile profunde ale pielii (ex. Demodex). Manopera nu este dureroasă, în schimb în urma raclatului, pielea poate rămâne ușor iritată; iritația se poate menține câteva ore. Pacientul trebuie sa stea nemișcat pentru a nu fi rănit cu lama de bisturiu. Timpul de recoltare este de 1-2 minute/probă.
AMPRENTA CITOLOGICĂ și EXAMENUL CITOLOGIC – Este manopera prin care, cu ajutorul unei lame de microscop se amprentează zona propusă pentru recoltarea probelor. Lama se colorează cu ajutorul unor coloranți speciali, se spală, se usucă și se examinează la microscop. Oferă informații valoroase despre celularitatea activă de la nivelul leziunii și despre agenții patogeni prezenți (ex. bacterii, levuri). In funcție de examenul citologic, medicul poate stabili gradul de infecție de la nivelul de la care s-a prelevat proba, poate decide recoltarea altor probe necesare diagnosticului (exemplu o antibiogramă), poate decide de exemplu începerea/oprirea unui tratament cu antibiotice/antifungice. Prelevarea probelor de pe piele, mucoase, urechi în vederea examinării citologice se poate face și cu ajutorul unui tampon de vată (swab) sau cu ajutorul unui scotch. Metoda este aleasă de către medic în funcție de leziunea respectivă. Manopera nu este dureroasa și necesită câteva secunde/probă pentru prelevare.
*SCOTCH TEST – O manoperă asemănătoare cu amprentarea citologică. Zona de interes este atinsă cu o bandă de scotch (aceasta se colorează cu ajutorul unor coloranți speciali, se spală, se etalează pe lama de microscop și se examinează la microscop. Este o manoperă complet nedureroasă, necesită câteva secunde/probă pentru prelevare.
ASPIRAȚIA CU AC FIN ȘI EXAMENULUI CITOLOGIC – un examen complementar efectuat in house, util pentru abordarea formațiunilor nodulare sau o limfocentrilor. Uneori se aplică și pentru examinarea unei simple pustule. Reprezintă o manoperă nedureroasă și rapidă, care oferă infomații valoroase despre tipul celular existent în formațiunea examinată. Este primul pas efectuat în vederea deosebirii formațiunilor inflamatorii vs neoplazice. Un ac fin (atasat sau nu la o seringa) este inserat in formatiune, iar ulterior continutul obtinut este depus pe o lama de microscop si colorat in vederea examinarii. Timpul de recoltare este de 30 de secunde până la 1 minut/probă.
EXAMENUL PENTRU EVIDENȚIEREA DERMATOFIȚILOR/ALTOR CIUPERCI – Prelevarea probelor în vederea obținerii unei culturi fungice-cu ajutorul unei pense se recoltează câteva fire de păr, care vor fi depozitate pe un mediu special la o anumită temperatură. Ca și în cazul antibiogramei, obținerea unei antifungigrame furnizează informații despre terapia optimă în cazul respectiv. Este o manoperă complet nedureroasă și durează câteva secunde/probă pentru prelevare.
EXAMENUL CU LAMPA WOOD – evidențiază prezența firelor de păr infestate cu anumiți fungi care determină fluorescență (ex. Microsporum canis). Manopera este complet nedureoasă, durează câteva minute și se efectuează într-o cameră întunecată.
Ce altfel de investigații poate solicita medicului dermatolog în urma primei consultații?
În funcție de complexitatea cazului, medicul dermatolog poate solicita diverse investigații precum:
- – Teste genetice
- – Analize de sânge – biochimie, hematologie
- – Teste rapide pentru identificarea unor patologii concurente precum: dirofilarioza, FIV, FeLV, toxoplasmoza, diferite teste PCR etc.
- – Analize hormonale – testare raport hormoni tiroidieni, test de supresie joasă cu dexametazonă, test de stimulare cu ACTH etc.
- – Analize de urină – densitate urinară, sumar de urină, urocultură etc
- – Analize din fecale – corprocitogramă, coprocultură, examen parazitologic etc.
- – Teste de alergeni – testare intradermică pentru alergenii din mediu, testare serologică din sânge pentru alergenii din mediu
- – Biopsii cutanate și examinare histopatologică a probelor; in anumite situatii se poate impune biopsierea altor organe
- – Investigații imagistice – ecografie, radiografie, CT sau RMN
- – Rezultatul unei diete de excludere
- – Consult de specialitate în funcție de caz: neurologic, ortopedic, oftalmologic, cardiologic etc.
Investigațiile vor fi efectuate in house sau după caz, de către medicul curant sau medicul specialist patolog/ortoped/chirurg/oftalmolog/imagist etc.
Monitorizarea evoluției și stabilirea frecvenței recontroalelor. Cu ce frecvență va fi nevoie să mă prezint la medicul dermatolog pentru o nouă vizită?
În funcție de caz, medicul dermatolog va stabili frecvența recontroalelor. Unii pacienți necesită vizite dese, fiecare 7-15 zile, iar alți pacienți pot fi consultați la fiecare 3-6 luni. Pe durata terapiei, medicii noștri asigură asistență online (via email) în permanență. În timpul programului de lucru, medicii noștri pot răspunde inclusiv telefonic întrebărilor dvs.
Dr. Ana Maria Boncea Diplomat ECVD